Dacă aveți nevoie de câteva indicații care să vă facă să vă gândiți de două ori înainte de a acționa, atunci mai bine consultați aceste citate de David Hume.
Cu o colecție completă care conține 130 de citate din lucrările sale cele mai semnificative, cum ar fi Tratatul naturii umane, veți obține o scurtă privire în mintea unuia dintre cei mai faimoși filosofi ai Iluminismului scoțian.
Considerat al treilea mare empirist britanic, el s-a opus semnificativ raționalismului și, în schimb, și-a susținut credințele susținute de principiile empirismului.
Citiți colecția completă pentru a afla mai multe despre David Hume.
Și nu uitați să verificați aceste citate Francis Bacon și citate John Stuart Mill.
Cele mai bune citate de David Hume
1. „În raționamentele noastre, există toate gradele imaginabile de asigurare – de la cea mai înaltă certitudine până la cea mai joasă specie de dovezi morale. Prin urmare, un om înțelept își proporțională credința cu dovezile.”
2. „Dar viața unui om nu are o importanță mai mare pentru univers decât cea a unei stridii.”
3. „Frumusețea nu este calitate în lucrurile în sine. Ea există doar în mintea care le contemplă; și fiecare minte percepe o frumusețe diferită.”
4. „Adevărul izvorăște din certuri între prieteni.”
5. „Citirea, plimbarea, relaxarea și dozarea – ceea ce eu numesc gândire – este fericirea mea supremă.”
6. „Din fericire, se întâmplă că, întrucât rațiunea este incapabilă să risipească acești nori, natura însăși este suficientă în acest scop și mă vindecă de această melancolie și delir filosofic, fie relaxând această înclinație a minții, fie printr-o pasiune și impresie vie. ale simțurilor mele, care șterg toate aceste himere.”
7. „Libertatea de orice fel nu se pierde niciodată dintr-o dată.”
8. „În general, erorile în religie sunt periculoase; cei din filozofie doar ridicoli”.
9. „Este o absurditate să crezi că Zeitatea are pasiuni umane și una dintre cele mai de jos pasiuni umane – un apetit neliniștit pentru aplauze.”
10. „Întrebările vechi ale lui Epicur sunt încă fără răspuns – Dumnezeu dorește să prevină răul, dar nu poate
Atunci el este impotent. Este capabil, dar nu vrea
Atunci el este răuvoitor. Este el în stare și voință
Atunci de unde răul
”
11. „Fii filosof, dar în mijlocul întregii tale filozofii, fii totuși om.”
12. „Este fericit ale cărui circumstanțe se potrivesc temperamentului său, dar este mai excelent acela care își poate potrivi temperamentul circumstanțelor sale.”
13. „Nimeni nu a aruncat niciodată viața cât timp merita păstrată.”
14. „Atunci când oamenii sunt cei mai siguri și aroganți, ei se înșală cel mai adesea, oferind puncte de vedere pasiunii fără acea deliberare adecvată care singur îi poate proteja de cele mai grosolane absurdități.”
15. „Nu am cunoscut niciodată pe nimeni care a examinat și a deliberat despre prostii care să nu creadă înainte de sfârșitul anchetelor sale.”
16. „Rațiunea este și numai trebuie să fie sclavul patimilor”.
17. „Dacă luăm în mână orice volum de divinitate sau metafizică școlară, de exemplu, să ne întrebăm: „Conține oare vreun raționament abstract cu privire la cantitate sau număr
Nu. Conține vreun raționament experimental cu privire la fapte și existență
Nu
.’ Aruncă-l atunci flăcărilor, pentru că nu poate conține altceva decât sofism și iluzie.”
18. „Frumusețea în lucruri există în mintea care le contemplă.”
19. „Întotdeauna, resping miracolul cel mai mare.”
20. „Nici o mărturie nu este suficientă pentru a stabili un miracol decât dacă mărturia este de așa natură încât falsitatea ei să fie mai miraculoasă decât faptul pe care se străduiește să-l stabilească.”
Citate David Hume despre sine și moralitate
21. „Orice sentiment este corect, pentru că sentimentul nu are o referire la nimic dincolo de el însuși și este întotdeauna real oriunde un om este conștient de el. Dar toate determinările înțelegerii nu sunt corecte, pentru că ele au o referință la ceva dincolo de ei înșiși – adică o adevărată chestiune de fapt – și nu sunt întotdeauna conforme cu acel standard.”
22. „Noi ținem cont de un anumit grad de egoism la oameni; pentru că știm că este inseparabilă de natura umană și este inerentă cadrului și constituției noastre. Prin această reflecție corectăm acele sentimente de vină, care apar atât de firesc asupra oricărei opoziții.”
23. „Este greu pentru un om să vorbească mult despre sine fără deșertăciune.”
24. „Să începem cu principii clare și evidente, să avansăm prin pași timizi și siguri, să revizuim frecvent concluziile noastre și să examinăm cu acuratețe toate consecințele lor; deși prin aceste mijloace vom face atât un progres lent, cât și unul scurt în sistemele noastre; sunt singurele metode prin care putem spera vreodată să ajungem la adevăr și să obținem o stabilitate și o certitudine corespunzătoare în determinările noastre.”
25. „Ceea ce este ușor și evident nu este niciodată apreciat; și chiar și ceea ce este dificil în sine, dacă ajungem la cunoașterea lui fără dificultate și fără nicio întindere de gândire sau judecată, este puțin luat în considerare.”
26. „Un om înțelept își proporțională credințele cu dovezile.”
27. „Cea mai dulce și mai inofensivă cale a vieții duce pe căile științei și ale învățării; și oricine poate fie să înlăture orice obstacol în acest fel, fie să deschidă vreo nouă perspectivă, ar trebui să fie considerat până acum un binefăcător pentru omenire.”
28. „Cea mai mare parte a omenirii plutește între viciu și virtute.”
29. „Tot ceea ce aparține înțelegerii umane, în această ignoranță și obscuritate profundă, este să fii sceptic, sau cel puțin precaut, și să nu admiti nicio ipoteză, cu atât mai puțin susținută de nicio aparență de probabilitate.”
30. „Nimic nu pare mai surprinzător pentru cei care consideră afacerile umane cu un ochi filozofic decât ușurința cu care cei mulți sunt guvernați de cei puțini și supunerea implicită cu care oamenii își resemnează propriile sentimente și pasiuni față de cele ale conducătorilor lor.”
31. „Deoarece orice cercetare care privește religia este de cea mai mare importanță, există două întrebări în special care ne provoacă atenția – adică cea referitoare la fundamentul ei în rațiune și cea referitoare la originea ei în natura umană.”
32. „Scepticismul poate fi teoretic de nerefuzat, dar chiar și scepticul trebuie să acționeze, să trăiască și să discute, ca alți oameni, deoarece natura umană nu-i dă de ales.”
33. „Cruciadele — cel mai semnal și mai durabil monument al prostiei umane care a apărut până acum în orice epocă sau națiune.”
34. „Obișnuința, deci, este marele ghid al vieții umane. Numai acel principiu ne face utilă experiența și ne face să ne așteptăm, pentru viitor, la o serie de evenimente similare cu cele care au apărut în trecut.”
35. „Nici o concluzie nu poate fi mai agreabilă pentru scepticism decât acela de a face descoperiri referitoare la slăbiciunea și limitele înguste ale rațiunii și capacității umane.”
36. „Pot să mă îndrăznesc să afirm despre restul omenirii – că nu sunt altceva decât un mănunchi sau o colecție de percepții diferite care se succed cu o rapiditate de neconceput și sunt într-un flux și mișcare perpetuă.”
37. „Vechiul Testament, dacă este considerat o regulă generală de conduită, ar duce la consecințe distructive ale tuturor principiilor umanității și moralității.”
38. „Este, prin urmare, o maximă politică justă – că fiecare om trebuie să fie considerat un ticălos.”
39. „Istoricii, și chiar și bunul simț, ne pot informa că, oricât de înțelepte ar părea aceste idei de egalitate perfectă, ele sunt cu adevărat, în fond, impracticabile; și dacă nu ar fi așa, ar fi extrem de dăunătoare pentru societatea umană.”
40. „Când principiile sunt atât de absurde și atât de distructive pentru societatea umană, se poate afirma cu siguranță că, cu cât sunt mai sincere și mai dezinteresate, ele devin doar mai ridicole și mai odioase.”
41. „Nu există nicio dorință sau cerere a minții umane mai constantă și nesățioasă decât cea pentru exerciții și angajare, iar această dorință pare să fie fundamentul majorității pasiunilor și activităților noastre.”
42. „Virtuțile vitejii și dragostea pentru libertate — singurele virtuți care pot avea loc în rândul unui popor necivilizat, unde dreptatea și umanitatea sunt de obicei neglijate.”
43. „Arta este doar submuncărul și este folosită pentru a da câteva mișcări de înfrumusețare acelor piese, care vin din mâna maestrului.”
44. „Divinitatea este un ocean nemărginit de beatitudine și glorie. Mințile omenești sunt niște fluxuri mai mici care, răsărind la început din ocean, caută încă în mijlocul tuturor rătăcirilor, să se întoarcă la el și să se piardă în acea imensitate a perfecțiunii.”
45. „În toată această agitație, nu rațiunea este cea care poartă premiul, ci elocvența; și niciun om nu are nevoie să dispere vreodată de a câștiga prozeliți la cea mai extravagantă ipoteză, care are suficientă artă pentru a o reprezenta în orice culori favorabile.”
46. „Simțurile noastre ne informează despre culoarea, greutatea și consistența pâinii; dar nici simțul, nici rațiunea nu ne pot informa vreodată despre acele calități care o potrivesc pentru hrănirea și susținerea unui corp uman.”
47. „Inima omului este făcută să împace cele mai flagrante contradicții.”
48. „Conduita lor este reglementată de înțelegerea, temperamentul și pasiunile lor.”
49. „Este posibil ca același lucru să fie și să nu fie.”
50. „Nimic nu este considerat un miracol dacă se întâmplă vreodată în cursul comun al naturii.”
51. „Orice onoare sau semn de distincție îi ridică peste măsură, dar sunt la fel de sensibil atinși de dispreț. Oamenii cu acest caracter au, fără îndoială, plăceri mai vii, precum și dureri mai înțepătoare decât oamenii cu temperament rece și calm.”
52. „Oamenii cu astfel de pasiuni vii sunt susceptibili să fie transportați dincolo de toate limitele prudenței și discreției și să facă pași falși în conduita vieții, care sunt adesea irecuperabile.”
53. „Când ne gândim înapoi la senzațiile și sentimentele noastre din trecut, gândul nostru este o oglindă fidelă care copiază obiectele sale cu adevărat; dar face acest lucru în culori care sunt mai slabe și mai spălate decât cele în care au fost îmbrăcate percepțiile noastre originale.”
Citate David Hume despre filosofie și gândire
54. „Pentru filozofi și istorici, nebunia și răutatea imbecilă a omenirii ar trebui să le pară evenimente obișnuite.”
55. „A fi un sceptic filozofic este primul și cel mai esențial pas către a fi un creștin sănătos și credincios.”
56. „Prin termenul „impresie”, deci, mă refer la toate percepțiile noastre mai vii când auzim, sau vedem, sau simțim, sau iubim, sau ură, sau dorim sau voință.”
57. „Identitatea pe care o atribuim lucrurilor este doar una fictivă stabilită de minte – nu o natură particulară care aparține despre ceea ce vorbim.”
58. „Este mai bine, prin urmare, să nu privim niciodată dincolo de lumea materială actuală.”
59. „Raiul și iadul presupun două specii distincte de oameni.”
60. „Sentimentele inimii noastre, agitația pasiunilor noastre, vehemența afecțiunilor noastre, risipesc toate concluziile ei și îl reduc pe profund filosof la un simplu plebeu.”
61. „Că studenții de filozofie ar trebui să învețe mai întâi logica, apoi etica, apoi fizica, în ultimul rând natura zeilor.”
62. „Nimic nu este mai obișnuit decât ca filozofii să pătrundă în domeniul gramaticilor și să se angajeze în dispute de cuvinte în timp ce își imaginează că se ocupă de controverse de cea mai profundă importanță și preocupare.”
63. „Nu există nimic de învățat de la un profesor, care să nu fie întâlnit în cărți.”
64. „Celealte specii de filozofi îl consideră pe om mai degrabă în lumina unei ființe rezonabile decât a unei ființe active și se străduiesc să-și formeze înțelegerea mai mult decât să-și cultive manierele.”
65. „Ei consideră natura umană ca un subiect de speculație; și, cu o examinare îngustă, examinează-l pentru a găsi acele principii care ne reglementează înțelegerea, ne excită sentimentele și ne fac să aprobăm sau să învinovățim orice obiect, acțiune sau comportament anume.”
66. „Arta poate face un costum de haine, dar natura trebuie să producă un om.”
67. „Pasiunea pentru filozofie, ca și cea pentru religie, implică un anumit pericol. Deși își propune să ne corecteze comportamentul și să ne șteargă viciile, poate, dacă nu este tratat corespunzător, să sfârșească prin a ne încuraja doar să mergem în direcții pe care suntem deja înclinați în mod natural să le urmăm.
68. „Explicația este locul unde se odihnește mintea.”
69. „Toate credințele despre chestiuni de fapt sau existență reală sunt derivate doar din ceva care este prezent memoriei sau simțurilor și o asociere obișnuită a acestora cu alt lucru.”
70. „Să fie puse înaintea noastră erorile și înșelăciunile simțurilor noastre; dificultățile insurmontabile care însoțesc primele principii în toate sistemele; contradicțiile care aderă la însăși ideile de materie, cauză și efect, extensie, spațiu, timp, mișcare; și, într-un cuvânt, cantitate de tot felul – obiectul singurei științe care poate pretinde în mod corect orice certitudine sau dovezi.”
71. „Toate materialele gândirii sunt derivate fie din simțurile noastre exterioare, fie din sentimentele noastre interioare. Tot ceea ce va face mintea și va face este să amestece și să combine aceste materiale.”
72. „Simpla rațiune este insuficientă pentru a ne convinge de veridicitatea bisericii; și oricine este îndemnat de credință să consimtă la ea, este conștient de un miracol continuu în propria sa persoană, care subminează toate principiile înțelegerii sale și îi dă hotărârea de a crede ceea ce este mai contrar obiceiului și experienței.”
73. „Cum poate ceva ce există din veșnicie să aibă o cauză, întrucât acea relație implică o prioritate în timp și un început de existență
”
74. „Teologia, așa cum demonstrează existența unei Zeități și nemurirea sufletelor, este compusă parțial a raționamentelor referitoare la anumite porțiuni referitoare la fapte generale.”
75. „Dar durerea de multe ori, bunul Dumnezeu, cât de des, se ridică la chin și agonie; și cu cât continuă, devine și mai adevărată agonie și tortură.”
76. „Părerile bărbaților despre lucruri sunt doar rezultatul înțelegerii lor.”
77. „Una schimbare este mai importantă pentru mine decât cealaltă; dar nu mai mult pentru univers.”
78. „A căuta adevărata frumusețe sau adevărata deformare este o anchetă la fel de inutilă, precum a pretinde că afli adevăratul dulce sau adevăratul amar.”
79. „Bigoteria teologilor este o boală care pare aproape incurabilă.”
80. „Spiritul se evaporă, nervii se relaxează, țesătura este dezordonată, iar plăcerea degenerează rapid în oboseală și neliniște.”
81. „Fără influența obiceiului, ar trebui să fim complet ignoranți cu privire la orice chestiune de fapt dincolo de ceea ce este prezent imediat memoriei și simțurilor.”
82. „Toate cunoștințele degenerează în probabilitate.”
83. „Mințile noastre pot crea idei noi din componentele pe care experiența ni le-a dat deja – combinând ideile noastre existente în moduri noi sau amestecând componentele ideilor noastre existente – dar nu suntem în stare să ne formăm idei complet noi dincolo de cele care ne-au fost deja date prin senzație sau simțire.”
84. „Ce privilegiu deosebit are această mică agitație a creierului pe care o numim „gând”.”
85. „Această întrebare depinde de definiția cuvântului „natură”, decât care nu este mai ambiguă și mai echivocă.”
86. „O mare inferioritate a frumuseții dă durere unei persoane familiarizate cu cea mai înaltă excelență a acestui gen și, din acest motiv, este pronunțată o deformare; ca obiectul cel mai finit cu care suntem familiarizați se presupune că a atins apogeul perfecțiunii și că are dreptul la cele mai înalte aplauze.”
87. „Slăbiciunea, frica, melancolia, împreună cu ignoranța, sunt așadar adevăratele surse ale superstiției.”
88. „Cea mai bună și mai solidă bază este credința și revelația divină.”
89. „Cu ce siguranță putem decide cu privire la originea lumilor sau să urmărim istoria lor din eternitate în eternitate
”
David Hume Citate despre societate și autoritate
90. „Orice mândrie sau trufie ne este neplăcută doar pentru că ne șochează propria mândrie și ne conduce prin simpatie la comparație, ceea ce provoacă pasiunea neplăcută a smereniei.”
91. „Un scop, o intenție, un design lovește peste tot – chiar și pe cel nepăsător, cel mai prost gânditor.”
92. „În treburile publice, bărbații sunt adesea mai mulțumiți că adevărul, deși este cunoscut de toată lumea, ar trebui să fie învelit sub o acoperire decentă decât dacă ar fi expus ochilor întregii lumi în lumina zilei.”
93. „Când voi fi mort, principiile din care sunt compus își vor îndeplini în continuare rolul lor în univers și vor fi la fel de utile în marea țesătură, ca atunci când au compus această creatură individuală.”
94. „Îmbunătățiți înțelegerea și împietriți inima; întunecă fantezia și acru temperamentul.”
95. „Nu este nerezonabil pentru mine să prefer distrugerea întregii lumi decât zgârierea degetului meu.”
96. „Numai nepăsarea și lipsa de atenție ne pot oferi orice remediu; din acest motiv, mă bazez în întregime pe ei.”
97. „Faptul că diferite culturi au practici diferite nu respinge mai mult obiectivismul moral decât faptul că apa curge în direcții diferite în locuri diferite respinge legea gravitației.”
98. „Victoria nu o obțin bărbații în arme care mânuiesc stiuca și sabia, ci trâmbițiștii, toboșii și muzicienii armatei.”
99. „Plăcerea, abia într-un singur caz, poate ajunge vreodată la extaz și răpire; și în niciun caz nu poate continua nicio clipă la cea mai mare înălțime și altitudine.”
100. „Răbdarea este epuizată, curajul lâncește, melancolia ne apucă și nimic nu pune capăt mizeriei noastre decât înlăturarea cauzei ei, sau un alt eveniment, care este singurul leac al tuturor relelor, dar pe care, din nebunia noastră naturală, îl privim cu și mai mare groază și consternare.”
101. „Nu ar trebui să știm niciodată cum să adaptăm mijloacele la scopuri sau să ne folosim puterile naturale în producerea oricărui efect. Ar fi sfârșitul imediat al tuturor acțiunilor, precum și al părții principale a speculațiilor.”
102. „Un miracol este o încălcare a legilor naturii; și pentru că experiența fermă și inalterabilă a stabilit aceste legi, cazul împotriva unui miracol este – doar pentru că este un miracol – la fel de complet pe cât poate fi imaginat orice argument din experiență.”
103. „Atunci când sinuciderea este demodată, ajungem la concluzia că nimeni, în afară de nebuni, nu se distrug pe ei înșiși, iar toate eforturile curajului par himerice pentru mințile nebunești.”
104. „Revoluțiile guvernamentale nu pot fi afectate de simpla forță a argumentării și a raționamentului.”
105. „Egalitatea perfectă a posesiunilor și distrugerea oricărei subordonări slăbesc extrem de autoritatea magistraturii și trebuie să reducă toată puterea aproape la un nivel.”
106. „Dacă supușii nu trebuie să reziste niciodată, rezultă că fiecare prinț, fără niciun efort, politică sau violență, este deodată făcut absolut și incontrolabil.”
107. „Pasiunile esențiale ale inimii au găsit un sol mai bun în care să-și atingă maturitatea și să rămână sub mai puțină reținere și să se extindă în starea sa naturală.”
108. „Natura este întotdeauna prea puternică pentru principii.”
109. „Dincolo de conjuncția constantă a obiectelor similare și de inferența ulterioară de la unul la altul, nu avem nicio noțiune de necesitate sau conexiune.”
110. „Cu cât examinăm mai multe cazuri și cu cât folosim mai multă grijă, cu atât vom obține mai multă asigurare că enumerarea pe care o formăm din întreg este completă și întreagă.”
111. „Dar sentimentele sale interne sunt mai mult reglementate de caracterele personale ale oamenilor decât de favorurile accidentale și capricioase ale norocului.”
112. „Veșelia și distracția unui tovarăș de sticlă se îmbunătățesc cu el într-o prietenie solidă, iar ardourile unui apetit tineresc devin o pasiune elegantă.”
113. „Așadar, o greșeală de drept poate deveni o specie de nemurire.”
114. „Nimic nu este mai admirabil decât promptitudinea cu care imaginația își sugerează ideile și le prezintă chiar în clipa în care acestea devin necesare sau utile.”
115. „Înclinația spre speranță și bucurie este adevărata bogăție; unul la frică și întristare, sărăcia reală.”
116. „Cu mult înainte să ajungem la ultimele etape ale argumentului care conduce la teoria noastră, suntem deja în Țara Zânelor.”
117. „Litirile se înmulțesc, de parcă totul ar fi incert; iar aceste dispute sunt gestionate cu cea mai mare căldură, de parcă totul ar fi sigur.”
118. „Unii oameni sunt supuși unei anumite delicatețe a pasiunii care îi face extrem de sensibili la toate accidentele vieții și le dă o bucurie vie la fiecare eveniment prosper, precum și o durere pătrunzătoare, atunci când se confruntă cu nenorociri și adversități. .”
119. „Favorurile și bunele oficii angajează cu ușurință prietenia lor; în timp ce cea mai mică rănire le provoacă resentimente”.
120. „Eu cred că atunci când totul este echilibrat, nu există nimeni care să nu fie mai degrabă de acest din urmă caracter, unde este în întregime stăpân pe propria sa dispoziție.”
121. „Norocul bun sau rău este foarte puţin la dispoziţia noastră; și atunci când o persoană care are această sensibilitate a temperamentului se confruntă cu vreo nenorocire, tristețea sau resentimentele sale îl stăpânesc în întregime și îl privează de orice bucurie în evenimentele obișnuite ale vieții – a căror bucurie corectă este partea principală a fericirii noastre. .”
122. „Marile plăceri sunt mult mai puțin frecvente decât marile dureri; astfel încât un temperament sensibil trebuie să întâmpine mai puține încercări în primul mod decât în al doilea.”
123. „Avariția, stimulentul industriei, este o pasiune atât de încăpățânată și își face drum prin atâtea pericole și dificultăți reale, încât nu este probabil să se sperie de un pericol imaginar, care este atât de mic încât abia admite. calcul.”
124. „Libertatea este perfecțiunea societății civile; dar totuși, autoritatea trebuie recunoscută esențială pentru însăși existența ei. Și în acele concursuri, care au loc atât de des între unul și celălalt, acesta din urmă poate, din acest motiv, să conteste preferința.”
125. „Un corp de zece uncii ridicat la orice cântar poate servi ca dovadă că greutatea de contrabalansare depășește zece uncii; dar nu-și poate permite niciodată un motiv pentru care depășește o sută.”
126. „Unde este, deci, crima de a scoate câteva uncii de sânge din canalul lor natural
”
127. „Am hotărât să fac o frugalitate foarte rigidă să-mi compenseze deficiența de avere, să-mi păstrez independența neafectată și să consider orice obiect ca fiind disprețuitor. cu excepția perfecționării talentelor mele în literatură”.
128. „Imperiile pot să se ridice și să cadă; libertatea și sclavia se succed alternativ; ignoranța și cunoașterea își dau loc reciproc; dar cireșul va rămâne în continuare în pădurile Greciei, Spaniei și Italiei și nu va fi niciodată afectat de revoluțiile societății umane.”
129. „Comerțul, așadar, în opinia mea, este susceptibil să decădeze în guvernele absolute, nu pentru că este mai puțin sigur, ci pentru că este mai puțin onorabil.”
130. „Dacă natura a fost cumpătată în darurile și înzestrarea ei, este nevoie ca arta să-și ajute defectele.”
Aceste citate de David Hume v-au făcut conștienți de ceea ce ar trebui să faceți
David Hume l-a îndemnat pe om să fie conștient de propria sa conștiință. Pentru el, a fi conștient și a avea propria înțelegere a lumii este cu un pas mai aproape de a face din aceasta un loc liniștit și fericit. Ceea ce vine împreună cu această conștiință, atunci, este o acțiune intenționată care este condusă de ceea ce ar trebui să facem.
Care dintre aceste citate a acționat ca un semnal de alarmă pentru a vă gândi mai mult la ceea ce ar trebui să faceți față de ceea ce sunteți obișnuit. Sunteți de
acord cu ideile revoluționare ale lui David Hume
Să vorbim despre asta în secțiunea de comentarii de mai jos.
