Cu aceasta colectie descoperim impreuna cele mai frumoase proverbe despre mancare, despre alimentatie si culinar.Proverbe amuzante si ironice despre relatia stransa care leaga barbatii de mancare, dar si de propriile traditii culinare. Deoarece unele feluri de mancare si retete fac parte din cultura noastra, ele trebuie gatite si consumate intr-un anumit fel si sunt mult mai mult decat alimente. Si in Italia avem exemple infinite. Fiecare regiune are propriile produse tipice si retete aferente, iar asta inseamna ca bucataria italiana este renumita in intreaga lume, de la vinuri la pizza.
Gatitul este o modalitate de a arata dragoste, grija si daruire celor mai importanti oameni din viata noastra. Familia noastra, prietenii nostri, copiii nostri si sufletul nostru pereche. Asa cum masa devine o oportunitate de a fi impreuna si de a impartasi momente pretioase. Adesea, in ciuda dietei. Iata 130 de proverbe despre mancare.
Aforisme, citate, Citate si proverbe despre mancare La
amiaza, cei flamanzi se intorc.
Regina Margareta mananca si puiul cu degetele.
Nu-l lasa pe fermier sa stie cat de buna este branza cu pere.
Fiecare oala are propriul sau capac.
Acqua cotta si panatella il scot pe calugar din chilia lui.
Un stomac plin gandeste mai bine.
Cei care mananca mereu pui se simt ca mamaliga.
Orice merge.
Orice este interzis este o gura de pofta.
Prea multi bucatari strica bucataria.
Prea multe sosuri false de mancare.
Atat de mult merge pisica la untura incat ne lasa o mana.
Atat dragostea, cat si supa de fasole isi doresc o iesire.
Daca te lupti in bucatarie, fiecare masa este ruinata.
Daca nu este supa si tigaie umeda.
Daca bogatul ar cunoaste foamea saracilor, i-ar da painea lui.
Orezul si fasolea ii fac pe copii sa creasca.
Cand mananci, nu vorbesti.
Mancare bogata, raman cu el.
Burta goala nu simte niciun motiv.
Burta prea plina vise urate conduc.
Burta plina nu crede in post.
Fie mananca aceasta supa, fie sari peste fereastra.
Mai bine un ou azi decat un pui maine.
A manca mult si a avea o digestie buna este un privilegiu pe care putini oameni il au.
Mamaliga este utila pentru patru lucruri: serveste ca supa, serveste ca paine, satura si incalzeste mainile.
Cel mai bun moment pentru a manca este atunci cand ti-e foame.
Burta gurmandului si cimitirul mancarii bune.
Foamea asezoneaza toate alimentele.
Pofta de mancare vine odata cu mancatul.
Diavolul face oalele dar nu capacele.
Mancarea este apreciata si digerata mai bine.
Saracii cauta hrana pentru stomac; iar stomacul bogat sa manance.
Fasolea este carnea saracilor.
Iata remediul pentru ipohondrie: mananca si bea in companie buna.
Acolo unde nu este fan, caii mananca paie.
Oricine se culca fara cina se zvarcoleste toata noaptea.
Cine nu mananca a mancat deja.
Cei care mananca mereu prajitura sunt multumiti de el.
Cine are dinti nu are paine si cine are paine nu are dinti.
Cine mananca repede si lucreaza repede.
Cine ia masa bine doarme bine.
Trebuie sa mananci pentru a trai si nu sa traiesti pentru a manca.
Bacchus, tutunul si Venus reduc omul in cenusa.
Sa fii foame si sa nu vrei, sa fii somn si sa nu dormi, sa fii grabit si sa nu vin, sunt trei lucruri pentru care sa mori.
Astipete ‘o milo pe’ quanno tine sete (pastreaza un mar pentru cand ti-e sete).
Cei care mananca prost repede.
Aspittari si nun viniri, jiri a tavula si nun manciari, jiri a lettu si nun durimiri pe tri penises de muriri (a astepta pe cineva care nu vine, a merge la masa si a nu manca, a merge la culcare si a nu dormi sunt trei dureri sa mori pentru).
Sparanghel, ciuperci si crabi: cheltuieste mult, mananca putin.
Magarul care este foame mananca din fiecare asternut.
Portocale, portocale, cu havi trou si li chianci.
Prietenia vinificatoare nu dureaza de seara pana dimineata.
Gusa izbucneste din porumbelul lacom.
Nu trebuie sa-i spui fermierului cat de buna este branza cu pere.
Apa fiarta si panatella, scoateti-l pe calugar din chilie.
De prost si prost gust fiecare masa.
A ‘o munno patru lucruri te cunzula:’ a femmena, the argiamma, the play and lu magna.
„A meglia mericina: vin si peisaj rural si purpette si bucatarie.
‘A capa e’ na sfoglia ‘e cepolla (capul este ca o ceapa).
‘Na fracica Apple strica o suta de oase.
Vinul bun face sange bun.
Cine bea vin inainte de ciorba il saluta pe doctor de la fereastra.
Cine canta la masa si fluiera in pat, este perfect nebun.
Who chieja ‘or sarvietto a tavula, and a sign that lla nun’ nce vo ‘magna cchiu.
Cine are paine nu are dinti si cine are dinti n-are paine.
Cine gateste cu crengi, supa miroase a fum.
Cine are mananca, cine nu se aranjeaza.
Oricine a murit de foame stie ce este foametea.
Cine magna a Natale si pava a Pasca, face un Craciun bun si o Pasca rea.
Cei care mananca singuri se sufoca in singuratate.
Cine pune speranta in la pignata d’autre, daca nu are magnat, nici macar magna.
Cine nu bea vin, Dumnezeu sa ia apa.
Cine se amesteca cu crengile, supa je pija de smoke.
Cine seamana grau, nu secera greoi (cine seamana grau nu secera urzici).
Cel care gusta nu posteste.
Cine vrea sa traiasca sanatos si rapid, sa manance putin si sa ia masa devreme.
Cu cartofi si ceapa in gradina, nimeni nu moare de foame.
Daje si daje cepele devin aje.
Dumnezeu trimite paine celor care nu au dinti.
Femei, retete si moda, cine le intelege se bucura.
Acolo unde domneste vinul, tacerea nu domneste.
Doua degete de vin, asta e o lovitura pentru doctor.
Este mai bine sa te culci flamand decat sa gatesti pe cupru.
Mai bine paine si cepolla ‘at casa toja ca gaini si fassano’ n casa d’autre.
Un ou azi este mai bun decat un pui de maine.
Fasole cu fasole, ceaunul este umplut.
Foame, foame mica, foame mare, foame trista.
Fernesce toate cu tarallucce si vin.
Frigul si foamea fac pielea urata.
Gallina vacchia face bulion bun.
Cel mai bun condiment de mancare si foame.
Aragazul de acasa.
Vinul udat il risipi pe om.
Apa doare si vinul te face sa canti.
Dragostea este ca castravetele: dulce la inceput si amar la sfarsit.
Pofta de mancare vine odata cu mancatul, setea dispare odata cu bautura.
Necumpatarea umfla burta.
Oaspetele este ca pestele: dupa trei zile pute!
Ceapa are mai multe virtuti si macar simti si tu una.
Femeia este ca castanul: bella de fora si ddrento are defectul.
Faina diavolului merge toata in tarate.
Cea mai buna carne este cea aproape de os.
The pignata taliata ‘un vugghi mai (oala supravegheata nu fierbe niciodata).
Necazurile pignatei le cunosc lingura care le rimina (necazurile oalei stiu doar lingura care le amesteca).
Lu Signuri duna viscotta a cu nun avi anghi.
Mai bine zidurile saturate decat sa traiesti repede.
Nici prieten impacat, nici mancare gatita de doua ori.
In butoiul mic este vin bun.
Nu spargeti ouale in cos.
Nu exista nunta cu smochine uscate.
Calugarita si pussibbele au grieco si cappucce, votta chiena si mugliera ‘mbriaca.
Fiecare trage apa la moara lui, zise gazda botezand vinul.
Cabana mea facuta cu burta.
Pignata taliata ‘un vugghi mai (pot looked at never boils).
Putini struguri, mult vin; cereale putine, fara paine.
Pui, pizza si paine pot fi mancate cu mainile tale.
Porta c ‘tico e magna co’ mico (ia cu tine mancare si mananca cu mine).
Quannu ‘u piru e maturu cari sulu (cand pera este coapta cade de la sine).
Umpleti paharul care este gol, goliti paharul care este plin; nu-l lasa niciodata gol, nu-l lasa niciodata plin.
Rizzi, pateddi si granci, au smuls mult si nenti manci (arici de mare, lapei si crabi cheltuiesti multi bani si nimic de mancat).
O masa fara vin este ca o zi fara soare.
Un mar pe zi tine doctorul departe.
Putin vin calmeaza stomacul, jigneste stomacul si capea prea mult vin.
Orice este interzis este o gura de pofta.
Daca unui om ii este foame, nu-i da peste, invata-l sa pescuiasca.
Daca „ngrassa” sau puorco pe „fa” sasicce.
